Despre imperfecțiune

Standard

„Ai învins? Continuă! Ai pierdut? Continuă!” (Pierrre de Coubertin)

Tokyo 2020 pare o întoarcere în timp. Ori de câte ori citesc pe un afiș anul 2020 al întrecerii olimpice, fac o introspecție, întrebându-mă dacă sunt în 2021? Pandemia ne-a derutat pe axa timpului! Pare că am stat pe loc, un an.

Pandemia ne bulversează încă, dar nu ne oprește să urmărim spectacolul olimpic al sportivilor din toată lumea, cu vibrație puternică pentru sportivii noștri. Cu inimile suntem lângă ei transmițându-le energii pozitive.

Nu voi scrie despre palmaresul sportivilor noștri, nu voi fi nostalgică după nopțile în care gimnastele se luptau pentru medaliile olimpice, multe generații, deși simt o mare tristețe, ci despre cum apreciem performanța.

Evaluăm mai ales ceea ce nu s-a realizat! Ceea ce lipsește. E în obișnuința noastră să spunem „ai pierdut primul loc!”, în loc să apreciezi ceea ce ai dobândit: „am obținut locul al II-lea!”

Citesc titluri care confirmă afirmația de mai sus: „ratarea bronzului olimpic” de către David Popovici („două sutimi l-au separat de medalia de bronz, dar ratarea podiumului nu pare să-l afecteze.” În realitate performanța înotătorului de a fi al IV-lea într-o competiție de o asemenea anvergură este extraordinară, chiar el spune: „nu consider că am pierdut medalia, consider că am câștigat locul IV”. Bravo, campionule!

Ana Maria Popescu, la o tușă diferență, a câștigat argintul olimpic. Declarațiile sale amintesc de vorbe ascuțite în goana după titluri cu rating „a pierdut aurul” (la Beijing)! „Nu sufăr pentru acel aur și mă bucur să observ faptul că oamenii au înțeles de această dată că Ana Maria Brânză a câștigat argintul, nu a pierdut aurul”. Bravo, campioana de aur!

Sunt două exemple care vorbesc despre mentalul nostru în care sancționăm mai cu seamă greșeala și apreciem mai puțin reușitele. Extrapolând, ni se trage, poate, de la disciplinarea care a avut la bază pedeapsa, de la lipsa unor aprecieri constante pentru ceea ce reușește un copil să facă, de la sancționarea prin notă pentru ceea ce nu reușești (obții 7 pentru că ai greșit 3 răspunsuri, nu pentru că ai răspuns la 7). Este necesară învățarea cu încurajare! Să învățăm să răsplătim și prin intermediul cuvintelor.

„Poate-ar trebui să învățăm că imperfectul

e-o altă formă a perfecțiunii:

forma asumată de perfecțiune

spre-a putea fi iubită.” (Roberto Juarroz, „Poezie verticală” -traducere de Catalina Franco)

Cu siguranță ați urmărit materialul video „Every kid needs a champion” (Rita Piersen).

Profesora Rita Piersen vorbește despre importanța conectării cu elevii amintind că „O educație solidă nu are loc fără o relație solidă.” (James Comer)

Merită să-l mai vedem o dată!

„Nu am dat greș, ci pur și simplu am găsit 10.000 de idei care nu funcționează” spunea Thomas Alva Edison, omul care ne-a adus lumina, în încercările repetate de a prelungi viața unui bec, o banalitate, azi.

„Nu există eşec, există doar aşteptarea succesului.” (John Osborne)

Tatiana Vîntur

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s