Învățare și inovare în mediul virtual (II)

Standard

„Învățare și inovare în mediul virtual” a fost tema webinarului din cadrul cercului pedagogic al coordonatorilor de proiecte și programe educative, cuprins în oferta activităților metodice – educație permanentă, I.Ș.J. Suceava. Activitatea a fost susținută de echipa de cadre didactice de la Școala Gimnazială „George Voevidca” Câmpulung Moldovenesc, coordonată de inspector școlar, prof. Tatiana Vîntur, director, prof. Lăcrămioara Băcanu și coordonatorul de proiecte și programe, prof. Anca Alexandra Ifrim, responsabil de cerc prof. Cornelia Niga.

Școala Gimnazială „Geroge Voevidca” C-lung Moldovenesc

Webinarul a cuprins următoarele activități:

  1. Bun venit! – mesajul video muzical adresat de „Buciumașii Rarăului”
  2. „Școala Gimnazială G. Voevidca – trecut, prezent și viitor” – director, prof. Băcanu Lăcrămioara
  3. Învățarea în mediul virtual: avantaje, dezavantaje, principii; flipped classroom, învățarea asincronă, gamification – prof. Ifrim Anca Alexandra
  4. Echipamente și instrumente folosite pentru învățarea online: Zoom, Adservio – prof. Ifrim Anca Alexandra
  5. Experiențe de învățare online (exemple de bune practici: Padlet, Mentimeter, WordArt, Kahoot, StoryJumper ș.a.) – prof. Nistor Oltea, prof. Stanciu Daniela, prof. Tudose Anca
  6. Învățarea modernă a generației Z – inspector școlar pentru educație permanentă prof. Vîntur Tatiana
  7. Experiențe online împărtășite de participanții la activitate
  8. Feedback prin intermediul aplicației Mentimeter, Answer Garden și chestionar Google forms.
Mentimeter – așteptările webinarului

Trecut, prezent și viitor – director Lăcrămioara Băcanu

„Școala G. Voevidca Câmpulung Moldovenesc – garant al nondiscriminării, învățării, promovează valorile individuale, cultivă creativitatea, gândirea critică, interculturalitatea și toleranța, asigură dezvoltarea calităților și aptitudinile fiecărui elev pentru a fi capabil să se adapteze dinamicii societății actuale. Înființată cu actul nr.2148 în 19 octombrie 1891 ca Școala Primară Capusatului, după decenii de educație și dezvoltare, școala s-a metamorfozat datorită generațiilor de elevi, profesori și a resurselor materiale modernizate cu fiecare etapă.” (director Lăcrămioara Băcanu)

Învățare în mediul virtualavantaje/dezavantaje, prof. Anca Ifrim

Accesibilitatea, interactivitatea (comunicarea este sincronă şi asincronă care se poate realiza prin email, forumuri de discuţie, camere de chat, videoconferinţe, mesagerie), flexibilitatea (conţinutul poate fi modificat cu uşurinţă, în funcţie de interesele elevului/profesorului), feedback-ul rapid, motivaţia pentru învățare crescută, egalitate de șanse și activitate de învățare diferențiată, aspecte economice (transport, navetă) sunt câteva dintre avantajele evidențiate ale învățării online.

Dezavantajele învățării în online se referă la: accesul la tehnologie diferit care pune probleme utilizatorilor (deficit de dispozitive, dar și conexiunile slabe, mai ales în contextul aglomerării rețelelor); lipsa posibilității evaluării adecvate; abilități digitale limitate (elevi, cadre didactice) în utilizarea platformelor online, activitățile desfășurându-se pe cont propriu, într-un proces lent; apare cyberbullying-ul; lipsa spațiilor potrivite pentru învățare online în unele locuințe mici, mai ales unde sunt mai mulți copii în familie și în special în mediul rural, în familiile foarte sărace; interacțiune redusă profesor – elev; lipsa concentrării la lecții online, în condițiile în care copiii sunt nesupravegheați, iar la lecțiile live pot opri camera sau / și microfonul de pe dispozitivul pe care îl folosesc; presiune pe părinți în special în cazul claselor I – VIII, care trebuie să-și ajute copiii și la partea de tehnologie și la partea efectivă de realizat teme; copiii interacționează mai puțin între ei, distanțarea socială afectează relațiile lor sociale și aptitudinile de socializare; copiii comunica mai greu și sunt și mai dependenți de tehnologie și de mediul online, o problemă majoră a vremurilor actuale.

Principii și strategiile învățării în mediul online s-au referit la principiul clasei inversate, „Flipped classroom”, învățarea asincronă și „gamificare”. „Clasa răsturnată” sau „flipped classroom” este o strategie de instruire și un tip de învățare mixtă axată pe implicarea elevilor și învățarea activă, oferind cadrului didactic oportunitatea de a face față nivelurilor mixte, dificultăților elevilor și stilurilor de învățare diferențiate în timpul clasei. În „clasa răsturnată” profesorul trimite elevilor diferite resurse informaționale online, elevul studiază, cercetează, își clarifică o serie de probleme și realizează un set de întrebări pe care le va adresa colegilor sau profesorului în întâlnirea „face-to-face” realizată tot online. Ora virtuală devine prilej de a clarifica sau discuta anumite aspecte întâlnite la lecție și de a lansa noi provocări elevilor.

Învățarea asincronă se numește de asemenea învățare independentă de locație și este opusă învățării sincrone, unde elevii învață în același timp prin activități precum participarea la o prelegere sau laborator.

Gamificarea este adăugarea de elemente de joc la activitățile non-joc. Jocurile și elementele asemănătoare jocurilor au fost folosite pentru educare, divertisment și implicare de mii de ani. Au fost exemplificate: Baamboozle (https://www.baamboozle.com/), Hangman (https://www.hangmanwords.com), Kahoot (https://kahoot.it/), Wordwall (https://wordwall.net/), LearningApps (https://learningapps.org/), National Geographic Kids (https://kids.nationalgeographic.com). Toate aceste instrumente au fost exemplificate în activități de învățare în diferite lecții.

Platformele exemplificate folosite de unitatea școlară gazdă:

ADSERVIO este o platformă online de management școlar care conectează părinții, elevii și profesorii în actul de educare. Atât părinții, cât și elevii pot accesa platforma prin intermediul unui cont oferit de școală. Fiecare utilizator (profesor, educator, părinte, secretar, director sau elev) are un user și o parolă cu care se loghează în aplicație. https://manual.adservio.ro/web/profesor-invatator-educator/

Platforma ZOOM – aplicația permite efectuarea de apeluri video de grup, folosirea chat-ului, împărtășirea ecranului profesorului și utilizarea unei table virtuale interactive. Poate fi folosită atât pentru comunicarea cu elevii, cât și pentru comunicarea cu alte cadre didactice. Platforma Zoom are și opțiunea de a înregistra lecțiile, cu posibilitatea de a folosi o tablă virtuală, o opțiune ideală pentru sistemul de școală la distanță.

Cisco Webex nu include doar videoconferințe, ci și posibilitatea de a partaja desktopul și aplicațiile, dar și resurse multimedia și sondaje. Totul în timp real. Aceste funcții permit crearea unei clase virtuale complete, în care elevii participă la ore în mod vizitator, fără a avea nevoie de un cont de utilizator. Totul este gestionat din camera personală a profesorului, care „invită” elevii, controlează sunetul – având posibilitatea de a opri microfoanele elevilor atunci când este nevoie – și poate înregistra sesiunea pentru a o distribui sau analiză mai târziu.  

„Partea cea mai bună a viitorului este că vine în fiecare zi.” (Abraham Lincoln) – Tatiana Vîntur

Generațiile se succed lăsând amprente reale sau prejudecăți reliefate de perioadele socio- culturale, politice sau de dezvoltare economică ale acestora. „Fiecare generaţie este unică, având trăsăturile ei proprii, stilul ei de viaţă, mentalitate sau experiențe trăite. Deseori, conflictele izbucnesc între generaţii datorită diferenţelor.” (Historia)

Generația recentă este în plină evoluție, iar analiza caracteristicilor sale generale duce la înțelegerea modului în care se va dezvolta viitorul lor. Care sunt competențele de care au nevoie pentru mâine? Cu siguranță printre acestea sunt competențele digitale, de învățare continuă, adaptare, de a putea ține pasul cu lumea anilor ce vin. Abilitatea cea mai căutată va fi „să ne reinventăm iar și iar.”, este soluția oferită de Youval Noah Harari în cartea sa, „21 de lecții pentru secolul XXI”. În secolul XXI suntem asaltaţi de un volum enorm de informaţii, ne-ar trebui vreo două vieți să urmărim materialele de pe TED Ed. Într-o asemenea lume, ultimul lucru pe care trebuie să-l ofere un profesor elevilor săi este mai multă informaţie. Ideile promovate (preluate de la Harara): profesorii îi încurajează „să gândească singuri”; şcolile ar trebui să înceapă să predea „cei patru C” – gândire critică (critical think), comunicare, colaborare şi creativitate, să pună accent pe abilităţi de ordin general necesare în viaţă; ca să rămâi relevant (nu numai din punct de vedere economic, ci înainte de toate social), avem nevoie de abilitatea de a învăţa şi de a te reinventa în permanenţă.

Învățarea în online – Tatiana Vîntur

Învățarea în mediul virtual implică trei componente importante: componenta tehnologică (echipamente tehnologice, instrumente digitale, platforme de învățare), componenta de formare (dobândirea/îmbunătățirea competențelor digitale și cea de, actul didactic personalizat și autonom cu aplicarea principiilor psihopedagogiei) și componenta de învățare modernă (adaptarea unor principii ale altor sisteme/modele: „flipped classroom”, UCL – instrumentul learning design (https://www.ucl.ac.uk/learning-designer/designer.php), ADDIE -(https://www.edapp.com/blog/the-addie-model/).

„Școala online și școala hibridă reprezintă adevărate provocări pentru sistemul de învățământ românesc. În lipsa unei infrastructuri adecvate, a echipamentelor tehnologice (a căror achiziție să fie susținută financiar), fără o consistență a competențelor digitale a personalului didactic, soluțiile n-au încetat să apară într-o perioadă de „avarie” care ne-a pus în situația de a învăța, explora, compila, experimenta, descoperi, aplica. Explozia de experiențe de învățare la distanță, soluțiile „ad-hoc”, sprijnul ong-urilor sau al mediului de afaceri, accesul la instrumente de învățare în online (conferințe SuperTeach, tutoriale, webinarii) au susținut încrederea cadrelor didactice că adaptarea se produce odată cu schimbarea paradigmei în învățare.

Așadar, suntem în etapa în care știm că o componentă (mai mică, mai mare sau totală) de învățare în mediul virtual este mai mult decât necesară. Lamentările și perspectivele pesimiste nu pot să ne țină în loc, într-o abordare conservatoare, inerțială, atâta timp cât schimbările la nivel global impun transformări și noi rutine ale activităților de învățare.” (Tatiana Vîntur – I.Ș.J. Suceava)

Activitatea s-a încheiat în acorduri sentimentale ale copiilor talentați ai școlii amintindu-ne întrebarea „Ce ne face fericiți?”

Webinarul metodic a fost un prilej de învățare, motivare și experimentare, transfer de experiență, cu un plus de competență digitală de la un colectiv implicat în proiecte Erasmus+, un colectiv dinamic, cu mentalitate deschisă, o școală care învață.

„Nu e destul să știi, trebuie să aplici; nu e destul să vrei, trebuie să și faci.” (J.W. Goethe)

Minunat prilej de învățare și inovare! Felicitări! Felicitări! Felicitări!

Inspector școlar pentru educație permanentă

Prof. Tatiana Vîntur – I.Ș.J. Suceava

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s