Spectacol caritabil – Alege să fii mângâiere!

Standard

Spectacolul caritabil „Alege să fii mângâiere” s-a desfășurat luni, 20 martie 2017, la ințiativa Asociației Proiect Pro Europa (prof. Daniela și Dan Ceredeev), în parteneriat cu alte instituții din județ, printre care și Inspectoratul Școlar Județean Suceava, cu scopul acordării unui sprijin financiar bătrânilor de la Căminul pentru persoane vârstnice din Solca.

PC3Programul cultural artistic a cuprins muzică corală, dansuri populare, scenete, dansuri moderne, momente ale unor soliști vocali susținute de elevii din județul Suceava:

Copiii de la Studioul de muzică al Aşezământului de Copii “Sfântul Ierarh Leontie” Rădăuţi, coord. d-nul dr. Dan-Alexandru Arhire; Dansuri populare ale Colegiului Naţional Militar “Ştefan cel Mare” Câmpulung Moldovenesc, coord. prof. Dorina-Ana Fântână-Galeriu, plut. adj. Petrică Aioanei; eleva Alexandra Cenuşă, cl.I, Şcoala Gimnazială Vatra Moldoviţei, dramatizare după PC5“Soacra cu trei nurori” de Ion Creangă, prof. Maria Brodner; Formaţia de suflători fanfară, Clubul Copiilor Câmpulung Moldovenesc, coord. prof.  Niţă Bârsă, prof. Constantin-Romeo Grosu; Trupa de teatru a Şcolii Primare Valea Stânei, coord. prof. Rozalia Loghin, dramatizare după Ion Creangă, „La urat”; Corul mixt al Colegiului de Artă “Ciprian Porumbescu”, dirijor prof. Iulia Buraciuc; Ansamblul folcloric „Ciobănaşul”, de la Clubul Copiilor Rădăuţi, coord. prof. Dumitru Pomohaci, prof. Alexandru Curcuţă; Procopiuc Roberta, Vîntu Adelina, Liceul Tehnologic “Vasile Cocea” Moldoviţa, coord. prof. Dănuţa Mitric; Şcoala Profesională Specială CâmpulungMoldovenesc, prof. Gabriela Juverdeanu, director, prof. Lidica Mîndrilă, prof. Georgeta Zbranca, prof. Norica Faraon, prof. Bogdan Faraon; Corala mixtă „Ciprian Porumbescu”, dirijor pr. prof. Lucian Tablan-­Popescu; Jocurile PC4Copilăriei, Ansamblul folcloric “Gura Izvorului”,  coord. prof. Ilaria Puşcă, director Şcoala Gimnazială Vatra Moldoviţei; Semeniuc Ştefan-Vladimir, Hacman Daniel-Claudiu, Baroian Delia-Minodora, Prindii Denisa-Elena, cl. a III-a, Liceul Tehnologic “Vasile Cocea” Moldoviţa, prof. Mihaela Hiche; Bucovina Dance Studio, coord. coregraf Alexandra Irimesei; Cramer Ilie-Flavius, Şcoala Primară Spărturi, coord. prof. Gheorghina Aneci; Palatul Copiilor Suceava, prof. Beatrice Choleva, director; prof. Daniel Aneculăesei, prof. Mirela Duminică, prof. Aida Petrea, prof. Mihai Lungoci; Trupa de teatru a Şcolii Gimnaziale “Mihai Eminescu” Rădăuţi, dramatizare după “Iapa lui Vodă” de Mihail Sadoveanu, prof. Iulia Rei; Vă invităm la vals! Alessia Mihăescu şi Dan-Ştefan Adrobotoaei, de la C.N. Ştefan cel Mare Suceava/Clubul de dans MStyle Studio, prof. Mihai Siminiuc; Claudiu Anițului – C.N. Ştefan cel Mare Suceava, chitarăLuisa Vasilcovici, an II la Şcoala Populară de Artă “Ion PC1Irimescu” Suceava, clasa prof. Cristian Munteanu (primă audiţie); Seserman Diana-Anastasia şi Teodora -Camelia Seserman, Liceul Tehnologic Cajvana, coord. prof. Lidia-Loredana Seserman; Cenaclul Şcolii Gimnaziale Voitinel, coord. prof. Andreea-Ramona Vasiloschi- Aanei; Vultur Bianca si Boca Ciprian, Şcoala Gimnazială „Petru Comarnescu” Gura Pc2Humorului, dans sportiv, prof. Vultur Anca (palmares impresionant la competiţii de dans sportiv); Apetrei Ionela-Martina, piesa  ROLLING IN THE DEEP, prof. Moţoc Iulia,  Plai Alex, Marin Anton– muzică populară instrumentală,  prof. Strugaru Mircea; Trupa de dans modern, Şcoala Gimnazială Vatra Moldoviţei, prof. Monica-Georgeta Colban.

Formațiile artistice ale elevilor de la palatul și cluburile copiilor din județul Suceava au contribuit la nivelul calitativ al întregului program maraton care au oferit cu generozitate și eleganță momente de neuitat celor 55 de bătrâni însingurați de la Solca.

Spectacolul caritabil a reușit  să adune 14000 lei de la copii, cadre didactice și părinți într-un gest generos, firesc și emoționant pentru bunicii aflați în nevoie de la Solca amintind totodată de „Repetabila povară” a lui Adrian Păunescu:

„Cine are părinţi, pe pământ nu în gând
Mai aude şi-n somn ochii lumii plângând
Că am fost, că n-am fost, ori că suntem cuminţi,
Astăzi îmbătrânind ne e dor de părinţi.

Ce părinţi? Nişte oameni ce nu mai au loc
De atâţia copii şi de-atât nenoroc
Nişte cruci, încă vii, respirând tot mai greu,
Sunt părinţii aceştia ce oftează mereu.

Ce părinţi? Nişte oameni, acolo şi ei,
Care ştiu dureros ce e suta de lei.
De sunt tineri sau nu, după actele lor,
Nu contează deloc, ei albiră de dor
Să le fie copilul c-o treaptă mai domn,
Câtă muncă în plus, şi ce chin, cât nesomn!

Chiar acuma, când scriu, ca şi când aş urla,
Eu îi ştiu şi îi simt, pătimind undeva.
Ne-amintim, şi de ei, după lungi săptămâni
Fii bătrâni ce suntem, cu părinţii bătrâni
Dacă lemne şi-au luat, dacă oasele-i dor,
Dacă nu au murit trişti în casele lor…
Între ei şi copii e-o prăsilă de câini,
Şi e umbra de plumb a preazilnicei pâini.

Cine are părinţi, pe pământ nu în gând,
Mai aude şi-n somn ochii lumii plângând.
Că din toate ce sunt, cel mai greu e să fii
Nu copil de părinţi, ci părinte de fii.

Ochii lumii plângând, lacrimi multe s-au plâns
Însă pentru potop, încă nu-i de ajuns.
Mai avem noi părinţi? Mai au dânşii copii?
Pe pământul de cruci, numai om să nu fii,

Umiliţi de nevoi şi cu capul plecat,
Într-un biet orăşel, într-o zare de sat,
Mai aşteaptă şi-acum, semne de la strămoşi
Sau scrisori de la fii cum c-ar fi norocoşi,
Şi ca nişte stafii, ies arare la porţi
Despre noi povestind, ca de moşii lor morţi.

Cine are părinţi, încă nu e pierdut,
Cine are părinţi are încă trecut.
Ne-au făcut, ne-au crescut, ne-au adus până-aci,
Unde-avem şi noi înșine ai noştri copii.
Enervanţi pot părea, când n-ai ce să-i mai rogi,
Şi în genere sunt şi niţel pisălogi.
Ba nu văd, ba n-aud, ba fac paşii prea mici,
Ba-i nevoie prea mult să le spui şi explici,
Cocoşaţi, cocârjaţi, într-un ritm infernal,
Te întreabă de ştii pe vre-un şef de spital.
Nu-i aşa că te-apucă o milă de tot,
Mai cu seamă de faptul că ei nu mai pot?
Că povară îi simţi şi ei ştiu că-i aşa
Şi se uită la tine ca şi când te-ar ruga…

Mai avem, mai avem scurtă vreme de dus
Pe conştiinţă povara acestui apus
Şi pe urmă vom fi foarte liberi sub cer,
Se vor împutina cei ce n-au şi ne cer.
Iar când vom începe şi noi a simţi
Că povară suntem, pentru-ai noştri copii,
Şi abia într-un trist şi departe târziu,
Când vom şti disperaţi veşti, ce azi nu se ştiu,
Vom pricepe de ce fiii uită curând,
Şi nu văd nici un ochi de pe lume plângând,
Şi de ce încă nu e potop pe cuprins,
Deşi plouă mereu, deşi pururi a nins,
Deşi lumea în care părinţi am ajuns
De-o vecie-i mereu zguduită de plâns.”

Tatiana Vîntur – un voluntar

 

 

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s