Eminescu adus în actualitate… la ceas aniversar

Standard

La Colegiul Naţional „Ştefan cel Mare” din Suceava, ziua de 15 ianuarie a fost prilej bun de reflecţie pe tema Actualităţii operei eminesciene. Fiind şi Ziua Culturii Naţionale, momentul festiv, desfăşurat în aula colegiului, a marcat „treptele” care-l conduc pe omul contemporan către înţelegerea operei celui pe care Constantin Noica l-a numit „omul deplin al culturii româneşti”.

img_3990Prin recitirea versurilor eminesciene sentimentele de dor şi de singurătate, aur răsfirat în aer şi argint plutitor pe ape nocturne, s-au dovedit a fi înrădăcinate nu doar în melancolia sufletului poetului, ci şi în starea de mirabilă revelaţie pe care o aduce cu sine lectura poetică.

img_3980Pentru unii dintre elevi, la prima citire, creaţia eminesciană a părut accesibilă, însă pentru cei mai mulţi, lectura şi mai ales re-lectura a evidenţiat profunzimile nebănuite ale gândirii poetului, demersul stimulând în rândul acestora impulsuri sau facultăţi precum bucuria interogaţiei şi a descoperirii, dorinţa de noutate şi de experienţe inedite, încrederea în sine şi setea de cunoaştere. Paradigma „clasică” a lecturii unora dintre antumele şi postumele lui Eminescu mai puţin discutate în cadrul orelor de limba şi literatura română (Melancolie, Singurătate, Ce e amorul?, La steaua, Povestea magului călător în stele, Vis, E trist ca nimeni să te ştie, Câte nopţi eu cugetat-am, Dormi, dormi!, O stea în reci nemărginiri) a avut avantajul ineditului, oferind o experienţă proaspătă asupra drumului parcurs de poet, drum aflat la originea lirismului său. Elevii au descoperit un Eminescu autentic şi actual deopotrivă, eliberat de trimiteri la „izvoarele sale culturale”, căci lectura, interpretarea vocal-instrumentală, recitarea s-au constituit într-o lecţie despre „trăire”.

img_3966Ca ultimul mare romantic şi ca întâiul modern, ca întemeietor de limbă poetică, Eminescu a constrâns literatura română să se privească mereu din alt unghi, să se reconsidere. Istoricii literari, criticii, lingviştii, analiştii mass media etc. n-au putut ignora prezenţa consistentă a lui Eminescu. Mai mult, posteritatea sa continuă să fie iscoditoare, deşi totul pare a se fi spus. Şi nu puţini sunt aceia care mărturisesc că, recitindu-i opera, de fiecare dată descoperă un nou univers.

Cu siguranţă că cel mai bun omagiu pe care i-l putem aduce lui Eminecu este să îi citim opera. În mod cert, lectura într-o astfel de atmosferă calmă, caldă, prietenoasă a fost una care a pus în valoare dimensiunile titaniene ale acestei complexe personalităţi a culturii româneşti. Profeţia rostită cu duh critic de Maiorescu în urmă cu un veac şi jumătate („Pe cât se poate omeneşte prevedea, literatura poetică română va începe secolul al XX-lea sub auspiciile geniului lui, şi forma limbei naţionale, care şi-a găsit în poetul Eminescu cea mai frumoasă înfăptuire până azi, va fi punctul de plecare pentru toată dezvoltarea viitoare a vestmântului cugetării româneşti”), ca şi presimţirea eminesciană urcată prin vers din intuitivul lăuntru poetic: „Astfel tu vei fi mare ca gândul tău întins” s-a împlinit.

Prof. Carmen Bocăneţ – coordonator de proiecte și programe educative Colegiul Național „Ștefan cel Mare” Suceava

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s